"Aurel"

     Se zice că numele predestinează. Dar evoluţia etimologică a acestuia ? Nu-l putem dezlipi uşor pe "Aurelius" de "Marcus", împăratul-filosof. Azi, nouă ne-a mai rămas doar "Aurel". Întâmplător sau nu, acesta conţine si segmentul "-el", uşor de identificat  în cuvintele "păstorel", "alunel"etc, sufix diminutival pe numele lui, cu rol de a exprima ideea de "mai mic", "mai delicat", în orice caz, de "mai puţin". Filiaţia ar fi, deci, "aurus", "Aurelius", "auritul", "cel de valoarea aurului" şi, în final, mioriticul Aurel.
  Povestea omului a început promiţător, ca cea a numelui roman. Devenit proprietar de casă şi grădină, s-a înălţat maiestuos până la Aurelius, de unde, domol, adus de spate sub noua povară, a dat raspunsuri la curiozităţile atât de omeneşti ale vecinilor: "Ne mutăm aci cu nevasta!", căci, la vreo şaij de ani, e însurat, băiatul, doctor, aşezat la casa lui,  mare, cu cabinet...La nici săptămâna, au apărut cumpărători noi. Gata! Vinde. Zeci de ochi curioşi au privit peste poartă, unii dincolo de ea,  încăperile pustii. Dintre toţi, cei mai negri au revenit de  multe ori, aducând cu ei perspective  aberante, de la construcţii amintind arta maeştrilor patiseri până la cântări de mare sentiment în jurul  arderilor de tot de pe grătare. Proprietarul, empatic din fire, a prins repede senzaţiie noi încercate de vecinii apropiaţi, mai ales  cei cu copii mici, şi i-a compătimit în gura mare, sfătuindu-i să cumpere acareturile în ruină. I-a şi ofertat sub preţul cerut din oficiu, oricum, unul mult peste dublul celui real. N-a fost sa fie. Şi-a găsit însă omul: pensionar, gata să trădeze apartamentul pentru o casă la ţară, bolnav, deci inapt pentru efortul fizic cerut de reabilitarea imobilului. Cine, atunci? Aurel! El, din buzunarul propriu, scoate cu generozitate banii necesari acoperirii defectelor majore, urmând ca să şi-i recupereze  de la proprietarul aflat acum pe mâna doctorilor. Uimit de transformarea miraculoasă, deplânge graba de a-i fi promis amicului noua casă înainte de a o pune pe piaţă. Evident, alt preţ.
   Renovarea: muncitori (ne)calificaţi, sub supraveghere, improvizaţii la grătar, şi grade multe în distilerie, ca să aducă inspiraţia necesară expunerii cu glas mare a vieţii şi opiniilor formate la şcoala experienţei, peste cele opt clase. Pe o rază medie de acţiune de cca 500 de m, vecinii au ascultat cu reculegere de sine o suită de expresii de largă circulaţie, folosite dezinvolt şi destul de personalizat, datorită practicării scrupuloase. Păgubiţi se pot considera  adepţii lui Freud: regresia la stadiul buco-anal,  transferul,  complexele, beteşugurile supraeului,  ceva parafilii, toate într-un regal de neuitat...Aurel! Aurel!!
P.s Pe Aurel l-am văzut în spatele meu, când m-a ispitit să arăt altora cine-mi sunt, când am confundat efortul de a câştiga cu cel de a-l înşela pe altul învelind în ţiplă un măr viermănos, dar mai ales când îmi scapă demonul acela furios şi jignit...