Saint-Beast

It used to be a Saint who killed the Beast,
When Good and Evil were clear to be seen;
Now times have come to wonder
What Principles may mean,
When Plus and Minus on each other feast.

A Moth

A moth drawn to the candlelight
Touched with its powdered wing the burning flame-
The consequence foreseen-in agony it died.
But as it fed the fire, the very essence of this little thing
Got to the candle's heart-and candle was extinct.

Steel'n' leaves

I'm talking of leaves, you're talking of steel,
The iron is drawn out from depths untold
-the rock's rolling's stopped by the  roots of the tree-,
But hammer and fire turned it out  smooth and cold,
For the 36 key, the green is so easy to kill.

Do not mistake

Do not mistake me for the one that writes,
Though hand and writing do belong to me,
Behind my eyes a deeper rhythm hides
Remember, Kubla Khan out of a dream comes free.


The story's old-they take a most fragile nightingale-
The needle kept on fire 'till it's hot
Breaks through the clear water of her little eyes
And damages the optic nerve a lot-
To get a neverending trill it will suffice.

Shutting down

I'm shutting down the moon, the rain, the fire,
It's war outside and war it is inside-
High time to die and sink the world in mire
Forget, and doubt, distrust, mislead and hide.

Still breathing...Still.
I've turned myself to stone, may seem,
But put a mirror just above my lips-
Look through the image of a mortuary mask
Beneath the which a drop of life the suface cold will steam.

Şcoala criminală

    Pune în aceeaşi clasă întâi copii după criteriul zonei din vecinătatea şcolii, dar diferenţele naturale de intelect şi educaţie  ajustează vârfurile după nivelul bazei. Prea mulţi, prea mult, prea greu pentru ca învăţătoarea să lucreze diferenţiat. Situaţia este oarecum reglată de renumele şcolii, al cadrelor didactice, care polarizează interesele părinţilor ambiţioşi. Astfel, ar trebui să se formeze clase cu elevi capabili, şi cu voinţă, dar pe acestea ambiţia nu le garantează. Copilul nu se ridică la standard? Învăţătoarea şi părinţii norocoşi sunt presaţi să îl aştepte pe cel mai slab, mai leneş etc. Dacă primii totuşi rezistă, copilul este mutat într-un spaţiu "mai maleabil".
    O situaţie aparte este cea a integrării în sistem a elevilor cu diferite deficienţe. Nu există absolut niciun criteriu de inserţie, referitor la caracteristicile funcţionale  ale respectivei afecţiuni, precum capacitatea de a se adapta regulilor disciplinare, concentrarea la lecţie, controlul impulsurilor etc. Totul se  "rezolvă" ad hoc, dar pe seama frânării progresului celor apţi de performanţă. Chiar şi la şcoli de renume, unele clase sunt formate dintr-un melanj de caţiva elevi buni, o masa mare cu rezultate cu până la trei puncte peste nota de trecere şi un volum tot mai îngrijorător din rândul celor sub nivelul promovabilităţii. Aceste aspecte se traduc matematic în asa-numita curbă sau clopot a(l) lui Gauss, ce arată distribuţia normală a rezultatelor şcolare. "Normal" ar fi ca majoritatea sau media elevilor să de situeze undeva între notele 7 şi 8. De actualitate este curba bimodală  însă, ce polarizează, pe de o parte categoria elevilor slabi, cu note variind în jurul lui 5, si cei buni, în jurul lui 8 sau 9. Cifrele traduc sec o realitate dramatică din teren: elevi foarte slabi şi elevi foarte buni se chinuie reciproc în aceeaşi clasă, unii încercând să treacă pragul de promovabilitate la disciplină, în primul rând, dar şi la materiile "grele", iar ceilalţi pierzând timpul, demotivaţi şi debusolaţi, pe când catedra cere zadarnic linişte, cel puţin, căci consensul de a munci s-a pierdut deja demult.
    În acelaşi spirit de "corectitudine...şcolară" este concepută programa la prima disciplină din catalog, limba şi literatura română. Pentru cine şi cu ce preţ sunt concentraţi autorii români reprezentativi, de calibrul unor Eminescu, Bacovia, Blaga, Arghezi, Camil Petrescu, Stănescu, sau, culmea, Barbu, cu cele mai grele texte, în clasa a X-a? Ei bine, pentru cei ce doresc să obţină o diplomă ce atestă absolvirea celor 10 clase. Discutabil cât de "obligatorii". Să ştie, adică, şi ei pomelnicul răposaţilor de mai sus, iar dacă între un nume şi un text se face asociaţia corectă, cu atât mai bine... Cu alte cuvinte, de dragul celor predispuşi abandonului şcolar, al celor dezinteresaţi, din diverse motive, să încheie şi ciclul liceal superior este sacrificată majoritatea, dar mai ales elita. Cei mult peste nivelul "Luceafărul are 98 de stofe şi patru tablouri", cei capabili să scrie patru pagini cu "tema şi viziunea despre lume reflectate într-un text poetic de  lui M. Eminescu", plecând  fie şi de la un singur vers...
  Culmea ironiei: datorită hazardului care pune sub (tot mai multe) pixuri boante producţii mediocre şi lasă ascuţimii pe cele ce trădează capacitatea de a gândi insuficient cultivată, anul acesta, bacul a rasturnat valorile...

Vinovăţie

De câte feluri e vinovăţia?
-De două, să zicem, faţă de ceilalţi, când le greşim, şi faţă de noi, când, da, ne greşim.
...cea mai rea?
-Mai grea este cea faţă de mine, când văd că am greşit altuia, conform standardelor mele privind perfecţiunea mea. Deznădejdea lui Iuda."Am vândut sânge nevinovat" . N-o fi ştiut asta înainte? Cu siguranţă, atâta doar că s-a smintit, poate din invidie, de gelozie...cu arginţii s-a minţit singur, nu pentru ei s-a făcut vânzător, căci au rămas în biserică. Vreo ieşire...?A încercat, spunand cuvintele de mai sus prigonitorilor, dar a fost prea târziu să mai îndrepte lucrurile, Iisus era întemniţat. Răscumpărarea greşelii a fost imposibilă, iar pe cel trădat îl aştepta moartea. Pentru  Iuda, n-a cântat de trei ori cocoşul, nici nu avea cum plânge el lacrimile pietrei/Petru.
    Amarnic sunt urâţi  nedreptăţiţii, când vinovaţii nu-şi pot ierta ticăloşia faţă de dânşii, dar mai ales ticăloşia de a nu face nimic pentru răscumpărare.